BouTons eT Fleur De puA (FAgrAeA BerTeriANA). les Fleurs sonT De couleur Blanc-crèMe À leur ouVerTure/Pua (FaGraea BerTeriana) Flower ANd Buds. The Flowers Are A whiTish- CreAm Color wheN They FirsT opeN. FreD Jacq 82 c’est alors que le ari’i renom-célèbre, régnant sur les hommes d’alors, et son ami hōani, conciliateur, intervinrent, demandant à Tāne d’appeller ro’o, son bienveillant messager afin de réconcilier les humains avec les divinités. apaisé du dehors, apaisé de l’intérieur, tenant un Fagraea, un Pua, dans la main, Tāne, accompagné de ro’o s’en fut planter cet arbre à Puna’auia en signe de paix, confirmant la parole de Tāne à Tumu nui, à Ta’ere et ro’o, à son ami hōani et aux humains : « pour nous qui sommes frères, une querelle du matin doit s’apaiser le soir et une querelle du soir se terminer par une réconciliation le matin. » c’est le premier Fagraea de ce monde, un arbre sacré de Tāne planté à Punaauia* à Tahiti. « symbole de paix » était son nom aux temps anciens. ainsi, la nuit de Tumu nui, le jour des humains et le ciel de Tāne firent la paix. cessèrent les conflits sur la Terre, en bas dans la nuit et dans le ciel éternel de Tāne. POR LéGEnDE POLynésiEnnE/POLYNESIAN LEGEND * Pū-na-’au-ia, (La conque est mienne) est le nouveau nom donné à la chefferie Manotahi sise à l’ouest de Papeete entre Faa’a et Pa’ea, par son ari’i Pōhue-tea (Liseron blanc) en souvenir de la conque de taille exceptionnelle et aux sons mélodieux qu’il reçut en cadeau… dans une autre histoire….’Ū’ana pūai mau te’īriai rotopū na atua’e piti, mo’e roa atura to Tāne hiro’a, rave atura’ōiai tāna’āpa’i nui’e’āpa’i atu i te ta’ata’ei pōpō itie. I reira’āmui mai ai te ari’i marū’o tera ra tau, maurira’o Ro’o te ro’o ma tōna hoa ra’o Hōani tei ani ia Tāne ia pi’i i tōna hoa aroha ra’o Ro’o no te ha’atupu i te hau i rotopū i ana’e te mau ta’ata. Tū i roto, tū i rapae, ra’au iti pua tei te rima, haere atura’o Tāne raua’o Ro’o’e tanu i te puai Puna’auia’ei tapa’o hau, ha’apapū atu ai ta Tāne ta’o ia Tumu nui, ia Ta’ere’e ia Ro’o, ia tōna hoa’o Hōani’e ia te mau ta’ata : « ’O taua tama’i no tatou nei, i te taea’e,’e tama’i a’e i te po’ipo’i’e faite a’e i te ahiahi,’e tama’i i te ahiahi’e faite a’e i te po’ipo’i. »’O te pua matamua iai te ao nei,’e ra’au mo’a na Tāne i Puna’auia* i Tahiti te tanura’a hia. E Hauou te i’oa no te pua’i te’anotau tahito rā. Faite roa atura te’ume’umera’a’o to te fenuai raro nei’e to te ra’i feteui’a Tāne. * Pū-na-’au-ia, (Na’au te pū) te i’oa’apī ia tei horo’a hiai te mata’eina’a rā’o Manotahi i raro ia Papeete i rotopū ia Faa’a’e’o Pa’ea, na tōna ari’i’o Pōhue-tea’ei ha’amana’ora’ai te pū ti’apa’i, ta’i navenave ta’a’ē mau, tānai fa’ari’i’ei ō… i roto i tetahi’ā’ai’ē… |